Am uitat parola
Newsletter
Pentru a primi ultimele noutati introduceti adresa de e-mail



ISTORIC AAFR

ISTORIA ASOCIATIEI ARTISTILOR FOTOGRAFI DIN ROMANIA
In data de 28 noiembrie 1956, Ministerul Culturii a emis Ordinul numărul 1657 privitor la autorizarea funcţionării Asociaţiei Artiştilor Fotografi. În articolul 1 este precizat faptul că „Se autorizează înfiinţarea şi funcţionarea Asociaţiei Artiştilor Fotografi, cu sediul principal în Bucureşti”. Ordinul este semnat de primul locţiitor al Ministrului, Ion Pas. Copia conformă cu originalul poartă inscripţia: „1.f. 6 ex. 24.XI.1956”, o semnătură indiscifrabilă precum şi ştampila rotundă „RPR – Ministerul Culturii”.
În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înfiinţare a AAF (pe xerocopia documentului obţinut este trecută doar luna şi anul întocmirii, mai puţin data exactă).
În actul de înfiinţare au fost consemnate următoarele date:
„I. - Denumirea Asociaţiei va fi: Asociaţia Artiştilor Fotografi din Republica Populară Română.
II.- Sediul Asociaţiei va fi în Bucureşti, Raionul I.V. Stalin, Piaţa Scînteii nr. 1.
III.- Asociaţia se organizează şi funcţionează potrivit alăturatelor statute, care fac parte integrantă din prezentul act şi care au fost adoptate de subsemnaţii membrii fondatori, formând prima adunare generală constitutivă a Asociaţiei.
IV.- Subsemnaţii membrii fondatori, formând prima adunare generală constitutivă a Asociaţiei, au ales în Comitetul de conducere pe următorii:
1.- Averescu George,
2.- Bauch Aurel,
3.- Dr. Constantinescu Spiru,
4.- Ing. Comănescu Silviu,
5.- Cernescu Sever,
6.- Hananel Ion,
7.- Iarovici Eugen,
8.- Löffler Weisselberger Hedy,
9.- Lovinescu Andrei,
10.- Ing. Mărculescu Herberth
11.- Marinov Iulian,
12.- Roman Bazil,
13.- Spitzer Clara,
14.- Ing. Silistrăreanu Cornel,
15.- Ing. Tomescu Nicolae,
16.- Tibor Löwy,
17.- Vulpas Gheorghe”.La 01 decembrie 1956 a fost depus spre autentificare la Notarul şef al Notariatului de Stat Raion Stalin (actualul sector 1) actul constitutiv şi statutul Asociaţiei, semnat de membrii fondatori: Aurel Bauch, Ing. T.Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler -Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, Ing. Comănescu Silviu, Dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, Ing. Mărculescu Herbert, Ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, Ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever.
Membrii fondatori l-au împuternicit pe Eugen Iarovici să reprezinte Asociaţia pentru obţinerea autorizaţiei de înfiinţare şi pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor de înfiinţare şi înscriere a Asociaţiei înaintea tuturor organelor administrative şi judecătoreşti de resort.
După un an, în data de 30 noiembrie 1957, completul de şedinţă al Tribunalului Popular al Raionului „I.V. Stalin” din Bucureşti format din Mihai Bejan (preşedinte), Bier Magda şi Anghel Gheorghe (asesori populari), Itta Rosner (procuror) şi Aur Ion (secretar), se pronunţă în Dosarul civil nr. 8867/ 1957 cu privire la recunoaşterea persoanei juridice a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din R.P.R., cu sediul în Bucureşti, Piaţa Scînteii nr. 1, Raion Stalin .
Astfel, după 51 de ani, la sediul secretariatului AAFR este păstrată xerocopia Sentinţei Civile nr. 7409, pronunţată la Şedinţa publică din 30 noiembrie 1957, cu privire la recunoaşterea persoanei juridice a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din R.P.R.
În baza acestui document, Judecătoria Oradea s-a pronunţat, în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2009, cu privire la modificarea Statutului AAFR, în baza căruia se recunoaşte calitatea acesteia de succesor de drept juridic al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din RPR (fondată în anul 1957 ).
* * *
În anul 1960, sediul AAF se mută în centrul Capitalei, la parterul Palatului „Universul” din strada Brezoianu nr. 24. Acolo a fost amenajată o bibliotecă şi o galerie de artă fotografică (singura galerie permanentă de acest fel din România, în care, lunar, au fost vernisate numeroase expoziţii ale unor artişti fotografi din ţară şi din străinătate).
AFR mai obţinut un spaţiu pe strada Schitu Mǎgureanu (în vecinătatea actualului Ansamblu „Tinerimea Română” şi în care a fost amenajat un studiou de creaţie cu o excelenta dotare tehnică pentru vremea respectivă: aparate de fotografiat, lumini de studiou, aparate de mărit, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru şi color chiar şi un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie şi soluţii).
Asociaţia Artiştilor Fotografi a organizat în acest răstimp renumitele Saloane Internaţionale ale României, majoritatea lor fiind vernisate la Galeria Dalles din centrul Capitalei iar ultima ediţie, cea de a XVIII-a, a fost organizată în sălile Muzeului de Artă din Braşov.
Cu sprijinul şi în colaborare cu Institutului Naţional de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică, Asociaţia Artiştilor Fotografi a editat, în perioada 1966 - 1989, lunar şi bilunar, 198 de numere ale Buletinului Asociaţiei, intitulat „Fotografia” acordate în condiţii de gratuitate tuturor membrilor AAF. Tot în această perioadă, AAF a editat, împreună cu Institutul Central de Documentare Tehnică, probabil din anul 1967, renumitele Caiete selective „Fotografia” în care au fost publicate cu pondere articole de tehnică fotografică. Şi acestea au fost difuzate membrilor AAF în condiţii de gratuitate.
***
În data de 15 februarie 1990, AAF anunţă, prin scrisoarea semnată de secretarul acesteia, conf.ing. Syilviu Comănescu, că în data de 08 februarie 1990 a avut loc la sediul Asociaţiei o şedinţă a Comitetului de Conducere*, care a stabilit:
Cooptarea în comitetul de conducere AAF a şase noi membrii: ing. Mihai Cătălin Brişcaru (AAF-Dobrogea), ing. Dan Buruleanu (AAF-Filiala Timişoara), ing. Florin Andreescu (AAF-Filiala Muntenia), student Bogdan Octavian Hrib (Bucureşti), dr.ing. Gheorghe Rizeanu (Bucureşti) şi Cristinel Trancă (AAF-Filiala Oltenia). În scrisoare este precizat şi faptul că Comitetul astfel completat are un caracter provizoriu şi va activa numai până la viitoarea adunare generală. În punctul 3. al scrisorii a fost stabilită şi data iniţială a adunării generale şi anume 08 aprilie 1990, în Sala de conferinţe a Cercului Militar din Bucureşti.
Tot în aceea perioadă, apare extrem de ciudat faptul că în data de 20 aprilie 1990 Judecătoria sectorului 1 din Capitală a dezbătut în cadrul şedinţei Camerei de Consiliu şi pe baza documentelor primite, solicitarea de acordare a personalităţii juridice a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din Bucureşti, cu sediul în B-dul Armata Poporului nr. 13, bl. R/2, Et. 2, ap.13, sector 6, reprezentată la dezbatere de doamna Dăscălescu Brînduşa.
În următoarea corespondenţă nedatată, membrii AAF au fost informaţi că „În urma desfăşurării necorespunzătoare a Adunării Generale din 23 aprilie 1990 (care practic a rămas neterminată), a fost ales un consiliu de conducere interimar, format din 34 de membrii, având sarcina elaborării noului proiect de statut şi pregătirea unei noi Adunări Generale.
În această corespondenţă, semnată de consilier coordonator Nicolae Hanu şi consilier principal Cătălin Emilescu, a fost recunoscut faptul că „Între 26 – 30 septembrie 1990, la şedinţa Consiliului s-a definitivat proiectul de statut şi a fost reales Biroul Director compus din 11 membrii: dr. Iuliu Albini, Comănescu Sylviu, Emilescu Cătălin, Friedman David, Gelep Nicu Dan, Oprişor Mircea, Pîrvu Emanuel, Steriu Dan şi Hanu Nic preşedinte coordinator, stabilându-se data de 25 noiembrie 1990, pentru Adunarea Generală”.
Următoarea corespondenţă, tot nedatată şi semnată de această dată de preşedintele Nic Hanu şi consilier principal Cătălin Emilescu, face cunoscut că, în data de 26 martie 1992, a avut la Bucureşti şedinţa Consiliului de Conducere al AAF*, la care au participat: ing. N.Buruleanu (+), Mozer Robert (+) Filiala Banat; arh. Vitoc, ing. Török, Gh. Lăzăroiu (+), Fl. Man, (+), Olenici Niculai (+) (Filiala Transilvania), Petre Gemănaru (Filiala Moldova), Vl. Lăzăroiu (Filiala Dorogea), David Friedman (+), Filiala Muntenia, Membrii Birou Director: Nic Hanu, Emauel Pârvu, Dan Steriu, Syilviu Comănescu (+) şi Cătălin Emilescu(+) şi diverşi membrii AAF din Bucureşti.
Prin scrisoarea nr. 81/ 29 iunie 1992, suntem informaţi că AAF a fost solicitată să evacueze spaţiul în care era amenajat Studioul de creaţie din strada Schitu Magureanu. Concomitent a fost intentat un proces de evacuare din sediul central de pe strada Brezoianu de către SC „Universul” SA din Bucureşti.
În următoare scrisoare, având numărul 143/ 03. mai 1993, AAF preciza faptul:
„Începem cu scuzele cuvenite pentru întârzierea Adunării Generale datorată mai multor cauze (procese, răspunsul neaşteptat de lent al redacţiilor Concursului naţional pentru cea mai bună fotografie de presă a anului, etc.)” În această corespondenţă a fost făcută precizarea că următoarea Adunare Generală va avea loc vineri, 14 mai 1993, la sediul AAF din Bucureşti.
Scrisoarea conţinea, în încheiere, o notă personală din partea preşedintelui AAF Nic Hanu: „ Doresc să mulţumesc tuturor colegilor pentru încrederea şi sprijinul acordat, să-i asigur de preţuirea şi simpatia mea. Acelor colegi pe care i-am dezamăgit sau lezat în vreun fel, le cer sincere scuze. Deoarece nu doresc să mai particip la conducerea AAF, urez succes deplin viitorului Consiliu de Conducere şi preşedintelui”.
În anexa scrisorii era cuprins şi un raport de activitate al Biroului Director al AAF întocmit pentru perioada 1990 – 1992 şi semnat de preşedintele şi respectiv de cei 4 consilieri principali ai acestuia ( Emanuel Pârvu, Dan Steriu, Silviu Comănescu şi Cătălin Emilescu) , din care rezulta şi faptul că numărul de membri cotizanţi în perioada anilor 1989 - 1992 a evoluat astfel:
- 1989 înscrişi 1474 membri, din care cotizanţi au fost doar 646 de artişti fotografi,
- 1990 înscrişi 1531 membri, din care cotizanţi au fost doar 465 de artişti fotografi,
- 1991 înscrişi 1560 membri, din care cotizanţi au fost doar 447 de artişti fotografi,
- 1992 înscrişi 1615 membri, din care cotizanţi au fost doar 350 de artişti fotografi.
Următoarea corespondenţă, având numărul de înregistrare 11/ 06.05.1994 şi semnătura lui Cătălin Emilescu, face precizarea „Vă rugăm să ne scuzaţi tăcerea din ultima vreme, dar evenimentele care s-au precipitat nu ne-au lăsat timp de corespondenţă şi informări. În principal aceste evenimente sunt următoarele:
- expirând termenul de eliberare a spaţiului din str. Brezoianu, proprietarii noştrii au solicitat executarea silită prin executorul judecătoresc.
- in tot acest interval au fost făcute demersuri pentru găsirea şi atribuirea unui nou spaţiu.
- un aport substanţial şi determinant în aceste demersuri a fost făcut de colegul nostru dl. Niţu Zisu, cu ajutorul căruia AAF a primit un spaţiu în clădirea Muzeului Sticlei şi Ceramicii (Calea Victoriei nr. 107, sector 1).
- noul sediu e foarte frumos, dar fără nici un fel de amenajări care să permită amenajarea bibliotecii si a colecţiilor de fotografii..
Următoarea scrisoare din partea AAF a fost primită după 5 ani, ea datând din luna mai 2001, în care suntem anunţaţi de trecerea în nefiinţă a două personalităţi ale artei fotografice din România: dr. Napoleon- Ioan Frandin (n.1914) şi respectiv ing. Constantin Săvulescu EFIAP (n.1914).
Tot în aceea perioadă a fost editat un pliant care face cunoscut că AAF este compusă din opt filiale teritoriale: „Banat”, „Bucovina”, „Bucureşti”, „Dobrogea” “Moldova, „Muntenia”, “Oltenia” şi „Transilvania” precum şi din 17 fotocluburi afiliate: „Arad” din Arad, „Aurel Mihailopol” din Botoşani, „Argus” din Oradea, „Craiova” din Craiova, „Clio” din Târgu Jiu, „Exdeco” din Braşov, „Floarea de Colţ” din Râmnicu Vâlcea, „Harghita” din Miercurea Ciuc, „Iris” din Timişoara, „Napoca” din Cluj Napoca, „Nufărul” din Oradea, „Obiectiv” din Câmpina, „Orizont” din Sibiu, „Prisma” din Miercurea Ciuc, „Solaris”” din Slatina, „Târgu Mureş” din Târgu Mureş, „79” din Sibiu. De asemenea AAF este compusa si din membrii individuali străini şi din diasporă şi 1.500 membri individuali.
La sfârşitul lunii noiembrie 2002, de la sediul AAF se expediază fotocluburilor din Romania o nouă scrisoare prin care se fac cunoscute următoarele: „La începutul lunii octombrie s-a întrunit Comitetul de Conducere al Asociaţiei* (format din: Viorel Simionescu EFIAP, Emanuel Pârvu AFIAP (ofiţerul de legătură cu FIAP), Gheorghe Rizeanu EFIAP, Gheorghe Blejdea şi Niţu Zisu) într-o şedinţă de analiză a situaţiei actuale, ca urmare a comunicării repetate de evacuare din spaţiul ocupat în clădirea din Calea Victoriei 107, clădire care urmează să între în reparaţii capitale în primăvara anului 2003, cu consecinţă directă – scoaterea în stradă a Asociaţiei.
Ca urmare, s-au stabilit următoarele:
Activitatea asociaţiei nu mai poate continua în Bucureşti, din următoarele motive:
- lipsa unui spaţiu necesar desfăşurării activităţii, a depozitării arhivei de date de la înfiinţare şi până în prezent, a arhivei de fotografii, inclusiv a obiectelor de inventar.
- lipsa unui personal specializat care să menţină legătura cu fotocluburile din ţară şi străinătate, să organizeze expoziţii etc,
- lipsa totală de fonduri necesare pentru chirii, plăţi de întreţinere, organizări de
manifestări fotografice interne şi internaţionale,
- lipsa unui sprijin al instituţiilor locale.
Din aceste motive s-a propus transferarea întregii activităţi a Asociaţiei şi a patrimoniului său către un centru reprezentativ ca activitate în domeniul fotografiei artistice şi a activităţii de club. Analizând disponibilităţile exprimate de Fotoclubul „Exdeco” Braşov şi „Nufărul” Oradea, am căzut de acord că cel mai indicat este Fotoclubul „Exdeco” Braşov, din următoarele motive:
- este aşezat în centrul ţării, fiind uşor accesibil atât pentru cluburi cât şi pentru membrii Asociaţiei;
- are statut de IMFIAP (membru individual FIAP) , o activitate internaţională susţinută şi o experienţă în acest sens;
- s-a impus pe plan intern şi internaţional ca cel mai activ fotoclub din ţară, având un sediu adecvat unei activităţi interne de club, cu un număr remarcabil de membrii cu distincţii FIAP;
- are sprijinul insituţilor de cultură şi administrative din municipiul şi judeţul Braşov.
Scrisoarea este semnată de următorii membri ai Comitetului AAF: Viorel Simionescu EFIAP, Emanuel Pârvu AFIAP, ofiţerul de legătură FIAP, Gheorghe Rizeanu EFIAP (+), Gheorghe Blejdea şi Niţu Zisu.
Fotoclubul „Nufărul” din Oradea nu a fost de acord cu această iniţiativă, motiv pentru care a înaintat, prin scrisoarea nr. 157/ 07.11.2002, părerile oficiale formulate împotriva respectivei decizii. În urma scrisorii expediate, domnul Niţu Zisu, formulează un răspuns în nume propriu în care este precizat faptul că „Din discuţia avută cu domnul Simionescu rezultă că cei de la Braşov au promisiunea de 7.000 $ pentru anul viitor (2003), calculator, telefon, aparatură telefonică de ultima oră pentru comunicaţie, etc, etc. Faţă de situaţia expusă şi la telefon, vă rog să nu scurtcircuitaţi această acţiune de mutare “.
La mijlocul lunii februarie 2003 este expediată de la sediul AAF scrisoarea 135/2003 care cuprindea Raportul de activitate al AAF din România pentru perioada 1995 – 2002 sub formă de sinteză şi demisia preşedintelui Cătălin Emilescu, care, conform cererii scrise în anexa scrisorii, a îndeplinit această funcţie din anul 1996 şi care din motive de boală a solicitat retragerea din funcţia de preşedinte.
În situaţia dată, pentru continuarea activităţii AAF s-a constituit un Biroul Director interimar compus din domnii: Emanuel Pârvu, Viorel Simionescu, Gheorghe Rizeanu (+), Gheorghe Blejdea şi Niţu Zisu; acest Birou Director preia în mod colectiv şi atribuţiunile preşedintelui până la alegeri..., care nu s-au mai ţinut niciodată ! Iar activitatea AAF practic a încetat.
***
Un număr de cinci artişti fotografi cunoscuţi, preşedinţi de fotocluburi, au demarat în anul 2007 acţiunea de reconstiuire a AAFR, pe noi baze care să reactiveze mişcarea fotografică din România în spiritul noilor legi în vigoare şi în folosul tuturor artiştilor fotografi.
Noul Statut precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionarea al AAFR aşeza pe noi principii funcţionarea Asociaţiei Naţionale si stabilea faptul că Adunarea Generală anuală este a membrilor asociaţi care au contribuit atat financiar cat si prin munca lor intelectuală la continuarea activităţii Asociaţiei Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania. Iar sediul AAFR a fost mutat la Oradea întro cameră aparținând fotoclubului ”Nufărul”.
În urma propunerii înaintată de AAFR, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Guvernul României a aprobat in şedinţa din data de 05.05.2010 Hotărârea nr. 458 privind declararea zilei de 11 ianuarie drept Ziua Artei Fotografice din România, document publicat în Monitorul Oficial al României nr. 319 din data de 14 mai 2010.
***
În pofida entuziasmului evident al membrilor Comitetului Director, a bunelor intenții și a unor rezultate mai mult sau mai puțin concludente, evoluția AAFR a fost anevoioasă și lipsită de obiective clare. Au apărut frecvente disesiuni la nivelul conducerii AAFR, reproșuri și conflicte tot mai numeroase și ascuțite. În scurt timp, entuziasmul ințial s-a transformat în dezamăgire profundă, care a reverberat la nivelul membrilor AAFR și a organizațiilor partener. După demisiile a doi dintre membri Comitetului Director, AAFR a început să-și piardă din credibilitate și prestanță. În mod absolut firesc,inevitabilul s-a produs la începutul lunii decembrie 2012, atunci când fostul președinte a fost nevoit să-și prezinte demisia.
Primele 10 luni ale anului 2013 au fost extrem de dificile dar, în cele din urmă, Regulamentul și modificările aduse Statutului AAFR – prin care s-a hotărât mutarea sediului AAFR în București și componența Comitetului Director - au primit recunoașterea juridică.
  • Saloane Internationale FIAP
  • Anvergura
  • Fotofocus
  • De scris
  • AME